Traim sau ne gandim ca traim?

Starea generala de teama si confuzie in care traieste majoritatea nu este intamplatoare, exista un generator de ganduri care se ocupa cu asa ceva. E bine stiut deja si dovedit stiintific ca gandurile au puterea de a crea realitatea in care traim si tot mai multi oameni devin constienti de acest adevar. Nu putem nega ca orice gand mentinut constant in minte atrage situatii asemanatoare naturii acelui gand. Daca ai sta o zi intreaga sa-ti urmaresti fiecare gand care apare si in care investesti incredere ai putea descifra procesul foarte simplu prin care ne construim drumul prin viata. Cine are timp sa faca asa ceva? Prea putini……..suntem prea ocupati cu griji, probleme si lucruri de rezolvat, nu este timp pentru a spune: stai putin, incotro ma indrept? De ce mi se intampla ce se intampla? Mintea isi face treaba in continuare, te trage mai departe in problemele ei din care isi duce existenta si spune in permanenta ca nu este timp de pierdut. La baza acestui mecanism creat de mintea noastra stau convingerile fiecarei fiinte. Convingerile sant uneltele de lucru ale mintii prin care interpreteaza absolut totul. Ele sant in mare parte preluate din trecut, din experientele fiecaruia pe care mintea a pus o eticheta. Prin aceste convingeri despre lume, despre persoana noastra, despre ceilalti, construim realitatea in fiecare moment. Exista la un moment dat in viata fiecaruia o schimbare de o anumita convingere, respectiv de perceptie a realitatii. Pur si simplu realizezi ca nu-ti mai foloseste vechea idee si vrei sa o schimbi cu alta. Atunci se reconstruieste o felie de realitate, se pune o noua eticheta, dar aceasta este tot temporara pana cand viata ne pune intr-o situatie in care se anuleaza ceea ce am crezut pana in acel moment. Mintea nu poate vedea intregul niciodata, ea taie in felii realitatea si confirma exact ceea ce credem. Cand cineva hotaraste sa schimbe drumul vietii se loveste de acea voce din capul lui care vorbeste in permanenta reamintindu-i situatii din trecut si impotrivindu-se pentru ca nu are o baza de convingeri pe care sa se sprijine. Cauta sa distraga atentia de la ce se intampla acum, la ce a fost atunci sau la cum ar fi daca? In acest fel, efortul aceluia care vrea sa o ia in alta directie se dubleaza, deoarece incearca sa-si opreasca gandurile care il bombardeaza constant in alta directie. Ce ar fi de facut atunci? Ar trebui constientizat faptul ca sant ganduri care vin si pleaca doar daca nu le dam importanta si nu investim incredere in ele. Punctul de sprijin este puterea fiecaruia cu care a fost inzestrat, pe aceasta putere ne putem baza intotdeauna pentru ca este naturala, nimeni nu este lipsit de ea. Oricine se increde in fortele proprii stie cum sa-si alunge gandurile si nu le da importanta, dar  pentru a folosi aceasta putere trebuie sa vezi dincolo de limitele mintii in adevarata realitate si nu cea creata de mintea ta. Am fost conceputi pentru a trai liberi si nu inchisi in propriile ganduri ale unei minti limitate de experientele vietii. A trai liber ar trebui sa fie tinta principala a fiecarei fiinte, bineinteles daca doreste aceasta libertate.